Autostrăzile corupției. Cum sunt bocate unele companii românești de grupuri de interese ale firmelor străine

Ne lamentăm de ani de zile că nu avem autostrăzi, mult timp am dat vina pe lipsa de bani. De câțiva ani investițiile în infrastructură sunt la nivel record în istoria noastră, România, având posibilitate de a accesa fonduri din mai multe părți ( fonduri europene, PNRR, fonduri guvernamentale, împrumuturi bancare), dar,  din păcate, suntem în același stadiu jalnic. Multe proiecte sunt blocate din cauze ce țin de funcționarea  unor grupuri organizate de interese, din țară și afară, dar binențeles, mână în mână cu cozile de topor din instituțiile publice.

Din păcate, organele de anchetă nu reușesc să facă curățenie în zona de corupție, care, abundă în rândurile ”Sistemului ” și mustesc în jurul CNAIR-ului.

În cadrul acestor structuri toxice care opresc  dezvoltarea României, sunt unele companii multinaționale care lucrează funcțional pentru a sabota firmele românești de construcții, cu care se află în competiție.

Firmele românești, sabotate

Grupul Retter, una dintre cele mai mari societăți de construcții din România, care are experiență și expertiză în marile lucrări de infrastructură, este puternic sabotat de compania greacă  Intrakat De exemplu, firma Retter este blocată în executarea unei portiuni din Autostrada  Nord AO, unde, deși a câștigat contractul la licitație, apoi, definitiv și irevocabil în înstanță, nu a reușit să primească avizul de începere a lucrării, de luni bune.

Din păcate, CNAIR refuză de ceva vreme să pună în aplicare decizia instanței și să dea drumul la această lucrare, care trebuia terminată, de ani de zile. Cei mai afectați de această afacere murdară sunt tot cetățenii, care, sunt privați de o autostradă modernă, în jurul Capitalei.

De aceea, ne punem întrebarea: de ce  grupul Retter nu da în judecată compania Intrakat pentru această prelungire articială a punerii în aplicare a contractului de pe autostrada București și să ceară cere daune consistente care să  reprezinte daune produse profitului aferent acestui contract. Pentru că, este evident că asemenea companii străine tărăgănează și șantajează firmle românești, pentru interese obscure și bloceaă dezvoltarea României.

În cazuri asemănătoare, atât companiile private, dar și statul,  au dreptul să dea în judecată marile corporații la curțile internaționale de justiție, care pot privi, în mod obiectiv și al legislației transfrontaliere aceste blocaje, iar daunele cerute trebuie să fie foarte mari, pornind de la suma contractantă, blocată, pentru a descuraja metodele perfide, ce distorsionează piața de construcții.

E nevoie de un precedent juridic

Așa, poate, grupul Retter ar reuși să creeze un precedent juridic pentru a pune capă șantajului promovat, foarte adesea, de marile companii internationale,  la adresa firmelor românești. De asemenea, acțiunea în instanță s-ar dori a fi și un semnal transmis funcționarilor din CNAIR, care, unii fac jocul acestor companii străine, posibil din interese financiare. Cum altfel se explică faptul că funcționarii din CNAIR au ratat 7 cicluri judiciare, emițând chiar și acte ilegale și refuzând să semneze contractul pentru Autostrada Nord, cu grupul Reller, deși CNSC se exprimase deja în ultimul ciclu judiciar, adică al optulea în favoarea joint venture Pizzaroti – Retter. S-a dat chiar și un termen limită pentru semnaresa contractului: 15 zile.

Compania de Drumuri este obligată, din nou,  să semneze contractul cu Asocierea Pizzarotti – Retter pentru proiectarea și execuția primului lot al Autostrăzii de Centură București Nord, după ce,  Curtea de Apel București (CAB) a respins două contestații ale Asocierii și ale constructorului rival.

Anterior, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a obligat de două ori Compania de Drumuri să semneze contractul cu Pizzarotti – Retter, însă instituția a decis să aștepte decizia CAB. Sunt patru ani de la lansarea acestei licitații și doi de când Asocierea a câștigat contractul.

Compania de Drumuri a condiționat semnarea de un nou act adițional (numit „acord privind condiția rezolutorie”), care ar invalida contractul în situația în care Curtea de Apel va invalida decizia CNSC. Asocierea Pizzarotti – Retter a acuzat atunci Compania de Drumuri că a obligat-o să semneze un act adițional nelegal. Acest act nu era cuprins inițial în documentația de atribuire a contractului, susținea asocierea. Într-un interviu pentru Economedia, Guido Retter, CEO al RETTER Projectmanagement, a acuzat atunci CNAIR de „șantaj”, pentru că „găsește modalități de a nu semna contractul”. Asocierea câștigătoare a refuzat atunci semnarea actului adițional, iar CNAIR nu a mai invitat asocierea să semneze contractul, așteptând soluționarea plângerilor de pe rolul Curții de Apel București împotriva deciziei CNSC.

Acum, CNAIR este obligată din nou și de Curtea de Apel să semneze contractul, după respingerea celor două contestații ale constructorilor aflate pe rol. „Soluția pe scurt: Respinge excepţia tardivităţii invocării excep?iei inadmisibilitatii. Respinge exceptia inadmisibilitătii. Respinge plângerile conexe, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată prin punerea solutiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, arată soluția instanței.

Scopul: căpușarea fondurilor europene

Este evident că aici apare în joc managerul Intrakat, Alexandros Exarchou, care, de curând, nu numai că a cumpărat compania grecească, ci se află în curs de achiziție și a firmei Aktor, compania din care s-a desprins chiar Intrakat. Așa, se pare că s-a creat o caracatiță de grupuri de interese, prin care banii acționarilor s-au plimbat de la o firmă la alta, în condițiile în care firma mamă, Aktor are datorii foarte mari în România, dar și un certificat de proastă purtare în derularea proiectelor de infrastuctură din țara noastră. Compania Intrakat a păstruns în România, se pare, tocmai pentru a salva muribunda Aktor, intrată în insolvență și cu mari restanțe la lucrările de construcții de drumuri.

După ce Exarchou a intrat la Aktor, i-a dat afară pe cei doi „țepari” ai companiei, Petros Katsias și Dimitris Koutras, despre care Ancheteonline.ro a scris în exclusivitate ( vezi AICI)care s-au refugiat la Intrakat. Acum, după ce Exarchou a preluat Intrakat, aceștia au fost zburați și de aici, dar le-a cumpărat și acțiunile de la firmă.  Trebuie precizat că Intrakat România nu are niciun angajat și derulează doar o lucrare de apă și canal în județul Ilfov. Incompetența firmei grecești a ieșit repede la iveală, contractul derulat în Ilfov fiind mult întârziat.

Se pare că această țesătura de interese din jurul jocului în duo, Aktor-Intrakat, nu este decât rodul unor dubioase tranzacții financiare, pe bani europeni. Clar este că, în acest moment, scopul firmei Intrakat România este să preia portofoliul lui Aktor și să pară, în fața autorităților române, o nouă companie, curată, spălată, gata să se aboneze, din nou la fondurile europene și la PNRR. În România sunt foarte mulți bani alocați pentru infrasctructură, prin programul de reziliență.

O adevărată aventură de cea mai proastă speță, ce aduce atingere interesului public al cetățeanului și care, se vede obligat să piardă, ore în șir, în trafic, ținînd cont de condițiile jalnice în care se circulă pe Centura București.

Ancheteonline.ro a mai scris, în exclusivitate, despre caracatița contruită de acestă companie grecească, în România, mână în mână cu funcționarii CNAIR. Din păcate, mizeriile continuă și acest contract este, din nou,  blocat. (AICI și AICI și AICI).